Deflexiunea, cunoscuta si Sub numele de ablaut, nseamna derivarea unui cuvnt dintr-un Alt cuvnt prin schimbarea vocalei. Substantivele nenumarabile denumesc notiuni care nu pot fi numarate si deci nu admettre ideea de singulier sau pluriel, precum o mare parte din notiunile abstracte. Sinonimele sunt cuvintele Care au forma diferita si aceelasi inteles. Complementul direct Indica obiectul asupra Cui se rasfrange Actiunea unui verbe tranzitiv sau care este Rezultatul unei actiuni. Interjectia este partea de vorbire Care exprima o Stare sufleteasca sau imite sunete si zgomote. Pronumele posesive au totdeauna inaintea Lor Unul din articolele posesive: Al, a, ai, ALE. Numeralele ordinale exprima, prin numarare, ordinea sau locul pe care il ocupa anume obiecte (actiuni) intr-o insiruire: Al doilea, Al treilea, Al patrulea. Verbele a avea, a fi si a vrea pot fi auxiliare (ajutatoare), fiindca ajuta la formarea Altor moduri si Timpuri. Complementul circonstanciel concesiv Arata un obiect sau o imprejurare care ar fi putut impiedica Actiunea exprimata de un Verb sau existenta unei calitati exprimate de un ADJECTIV, dar nu le impiedica. Numele de localităţi cu formă de pluriel au înţeles de singulier, pentru că ELE denumesc o singură localitate. L`enseignant a donné quelques exemples de plus, car elle voulait que les élèves de comprendre la règle aussi bien que possible. Gramatical, ELE prezinta opozitia singulier pluriel: televizor televizoare, Casa case, OM oameni etc.
Complementul de l`agent Arata de Cine este savarsita Actiunea verbului la diateza pasiva. Arhaismele sunt cuvintele sau Grupul de cuvinte si formeLe Vechi Care apartin limbii romane DIN trecut si care nu se mai intrebuinteaza astazi. ELE au numarul singulier: sucre, sel, eau, neige, terre, viande, poulet, maïs, air, fer, cuivre, acier, etc. Substantivele UNICE nu se pot Numara, pentru ca reprezinta fie unicate, fie cantitati. Aceste obiecte sunt identice cu subiectele propozitiilor respectifs. Principala functie sintactica a nominativului este aceea de subiect, iar ntrebarile la Care raspunde sunt qui? Sunt alcatuite DIN doua sau mai multe substantif in nominativ sau acuzativ, Care se gasesc PE plan de égalitate unul fata de celalalt (nu se subordoneaza unul celuilalt) [6]. Articolele posesive (genitivale) al, ai; a, ALE; Alor se aseaza inaintea substantivelor si a pronumelor in Genitiv pentru a Lega numele obiectului posedat de numele posesorului. Cteva substantif-denumiri de Materie au numai forme de pluriel: victuals, Dregs, Spirits. Cele mai multe substantiel Care denumesc fiinte, lucruri, Evenimente si LocURI intra in aceasta categorie.
Substantivele Comune individuale desemneaza obiecte indizibile (prin diviziune ISI pierd proprietatile fondement: prin divizarea unui televizor in doua obiectul se distruge). Ex.: hors-la-Loi. Predicatul este partea principala de propozitie Care Arata ce visage, ce este, cum este, cine este Subiectul sau ce se spune despre subiect. Adverbul este partea de vorbire Care insoteste un verbe sau Alt adverbe si Arata felul actiunii, starii sau insusirii, ori imprejurarea. Pot fi prévenant ca atare formatii ce denumesc plante: nu-ma-UITA, nu-ma-Deranja, intrucat ELE corespund unor propozitii. Raspunde la intrebarile: soins? Popesti Leordeni, Satu Mare, Targu Mures, etc. M.-Mme Substantivul este partea de vorbire flexibila Care denumeste obiecte in sens larg, concrétise en: fiinte umane (Baiat, muncitor, Student), lucruri (stilou, Masa, scaun, Casa), fenomene ALE Naturii (ploaie, ceata, zapada), actiuni (alergare, coborare), Stari (bucurie, durere), insusiri (frumusete, Intelepciune), etc.